Se spune că plantele cresc mai bine, că văcuţele dau mai mult lapte pe muzică de Mozart. Este adevărat?

 

Da. Şi nu numai Mozart, muzică clasică, muzică armonioasă. Pe de altă parte, ascultând un discurs al lui Hitler, plantele s-au chircit, s-au ofilit. Diferă impactul pe care îl are muzica asupra noastră dacă o ascultăm în cadrul unui concert la Ateneu, de exemplu, sau acasă, la căşti? La un concert, efectul este maxim, deoarece sunt trei factori implicaţi: în primul rând, concentrarea este mult mai bună, te duci la concert ca să asculţi muzică. Pe de altă parte, este vorba de acţiunea sunetelor asupra corpului, întregul corp este învăluit de aceste efluvii sonore la modul direct. Şi apoi, contează caracterul emoţiei colective. Este vorba de fenomenul de contagiune emoţională care potenţează trăirile. Şi caracterul de eveniment pe care îl are participarea la un concert este important.

 

Sunt artiştii, în general, şi persoanele care cântă, în special, mai sănătoşi, mai fericiţi sau mai puţin stresaţi decât ceilalţi?

 

 Aici este vorba despre muzicoterapia activă pe care eu nu am analizat-o, deoarece este mult mai puţin la îndemâna oricui să cânte în casă, să cânte la un instrument chiar, poate cel mult să cânte într-un cor. Nu sunt studii foarte exacte în acest sens, încă nu avem o statistică şi în ştiinţă nu poţi să mergi numai pe impresii. Dar se pare că muzicienii trăiesc mai mult – cu unele excepţii regretabile, desigur. Uitaţi-vă la marii zei, Herbert von Karajan, Arthur Rubinstein, la 94 de ani cânta la pian, Pablo Casals. Muzica stimulează imunitatea, iar cine are o imunitate mai bună trăieşte mai mult. Cel puţin din punctul acesta de vedere se poate spera. Dar ascultând muzică, efectele sunt cu siguranţă benefice.

 

Să revenim la gusturile muzicale.

 

Vreau să reţineţi un lucru. Nu există obstacol pentru a beneficia de efectele muzicii aşa-zise grele. Nu este valabilă ideea că-ţi trebuie neapărat o educaţie muzicală. O educaţie muzicală favorizează un contact mai uşor cu această muzică, dar oamenii care sunt foarte inteligenţi apreciază un astfel de gen indiferent de cultura lor muzicală. Dovadă stau notele pe care ei le dau pieselor din repertoriul simfonic şi de cameră. Cele mai noi cercetări pe care le-am făcut pe plan internaţional sunt în domeniul muzicodiagnosticului, este un concept prin care reuşesc să îmbogăţesc examenul psihologic prin felul în care bolnavul descrie, pe baza impresiilor personale, ce îi sugerează muzica pe care o ascultă, fără să ştie cine este compozitorul sau cum se numeşte piesa. O să vă dau un exemplu: o femeie de serviciu, când a ascultat un fragment de Wagner, „Călătoria lui Siegfried pe Rin”, o muzică accesibilă, frumoasă, a fost extrem de impresionată şi a descris exact ce a vrut să spună Wagner, dar într-o formă modificată, adaptată secolului: şi-a amintit de o călătorie a ei nu cu luntrea, ci cu autobuzul, în care vedea locuri frumoase. I-am spus că are un nivel de inteligenţă ridicat şi mi-a zis că a fost bună la carte, dar n-a putut să continue. Însă copilul ei este olimpic! Deci avea gena aceasta, dar nu s-a putut realiza.

 

 ”Muzica lui Mozart activează aproape 100% din scoarţa cerebrală.”

 

Ritmul trezeşte instinctele, melodia emoţiile, iar armonia inteligenţa

 

Ce le transmiteţi tinerilor care ascultă muzică „supărată”, zgomotoasă?

 

Să nu abandoneze o astfel de muzică, dar să nu devină prizonierii ei, să încerce şi altceva. Să o asculte la petreceri, mai ales muzica uşoară de bună calitate, muzica de film. Şi mai ales, să cânte ei înşişi, într-un cor, la un instrument. Îi dezvoltă mult. Anihilează efectul stresului şi le finisează personalitatea. Îi face mai complecşi.

 

 Dar manele?

 

Manelele, dacă vreţi, sunt foarte bune pentru exacerbarea instinctelor. Şi am spus tot. Dar exacerbează şi instinctul de agresivitate, nu doar pe cel sexual, care e bun. Muzica manelelor activează toate organele şi aparatele „de la buric în jos”, ca să zic aşa, în timp ce muzica cealaltă – „de la buric în sus”.

 

De ce se întâmplă aşa?

 

Manelele înseamnă în primul rând ritm, iar ritmul stimulează instinctele. Melodia stimulează afectivitatea, emoţiile, le rafinează, iar armonia sonorităţilor, orchestraţia stimulează inteligenţa. „Bolero”-ul lui Ravel, după părerea mea, este exemplul de muzică completă: are un ritm obsedant, este melodic şi are o orchestraţie care creşte progresiv. Acesta este exemplul de muzică în care găseşti toate cele trei trăsături.

 

 Riscă să devină oarecum „autişti” cei care ascultă muzică la căşti în mijloacele de transport şi în toate momentele în care vor să evadeze? Nu înseamnă că muzica îi face autişti, ci că aceia care au această înclinaţie spre introversie se izolează cu ajutorul muzicii. Unii evadează şi pe calculator. Şi eu zic că în lumea muzicii e mai bine decât în cea a calculatorului. Iar muzica poate fi un ecran foarte folositor pentru studiu, după cum spuneam. Revenind însă la căşti, atenţie la riscul hipoacuziei! În Germania, o treime din tineri sunt hipoacuzici, iar Germania nu este o ţară din lumea a treia, ca noi.

 

Aveţi un compozitor preferat?

 

 Îmi place foarte mult Haydn. Mi se pare un rezervor de optimism extraordinar, o baterie care te încarcă. Preferinţele acestea sunt însă şi în funcţie de starea de spirit şi de activitatea pe care o faci. Sigur, şi Mozart, şi Bach, şi Wagner. Beethoven rămâne însă Beethoven. Reprezintă omul cu toate dimensiunile lui, cu toate calităţile şi cu toate defectele lui. Pe lângă el, toţi ceilalţi sunt îngeri. Iar Bach este… cum să zic. Bach este infinitul.

 

 ”O educaţie muzicală favorizează un contact mai uşor cu muzica grea, dar oamenii care sunt foarte inteligenţi apreciază acest gen indiferent de cultura lor muzicală.”

 

”Manelele exacerbează instinctele. Activează toate organele şi aparatele «de la buric în jos», ca să zic aşa, în timp ce muzica cealaltă acţionează «de la buric în sus». ”

 

 Una din două – Instrument sau voce? Ce preferaţi să ascultaţi?

 

Instrument. Dar şi opera sau liedul.

 

 Muzică clasică sau ambientală? Care ne relaxează mai bine?

 

 Muzica clasică (pe cei inteligenţi!). 

 

Concert în sală sau la căşti?

 

Ambele, cu preferinţă pentru concertul în sală.

 

 Beethoven sau Mozart?

 

Care compozitor ne ajută să ne concentrăm mai bine? Bach (râde). Poate şi Mozart.

 

 

CV – Medic şi psiholog – Data şi locul naşterii:11 decembrie 1942, Bucureşti – Studiile şi cariera: – Licenţiat în medicină şi în psihologie – Preşedintele Societăţii de Psihosomatică Aplicată şi Medicină Comportamentală din România – Şeful catedrei de Psihologie Medicală şi Psihosomatică a UMF „Carol Davila” din Bucureşti până în martie 2011, actualmente profesor asociat – Medic primar alergolog la Clinica Gral Medical Colentina – Autor a 22 de cărţi în domeniul psihosomaticii generale şi psihoneuroalergologiei – Autorul monografiei „Muzicoterapia receptivă”(foto) în 2004, reluată şi îmbogăţită împreună cu un colectiv interna­ţional în 2011.

Citeste mai mult: adevarul.ro/sanatate/medicina/prof-dr-ioan-bradu-iamandescu-pe-muzica-baroca-neuronii-capata–ritm-specific-geniilor-1_50ace87a7c42d5a6638ba49a/index.html